Craciunul: intre spiritualitate si comercial

Share Button

Craciunul: intre spiritualitate si comercialAcum doua mii de ani venea pe lume un prunc care va scrie cea mai frumoasa poveste a umanitatii. S-a nascut intr-o iesle si a murit imbratisandu-ne, cu bratele intinse pe Cruce. In aceste cuvinte putem spune ca se incadreaza cele mai cunoscute sarbatori ale crestinatatii, Craciunul si Pastele.

Craciunul este o fumoasa poveste despre pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu intrupat, care a venit pe lume sa o mantuiasca. In biserica asta se aude, dar in casele oamenilor, din ce in ce mai putin. Pare ca in ultimul timp, Mos Craciun, agentul de marketing al tuturor companiilor care au cate ceva de vandut de sarbatori este tot mai mediatizat.

In ultimii ani, Craciunul a devenit o sarbatoare din ce in ce mai comerciala. Si cum se intampla intotdeauna cand lumea evolueaza, apar idei, concepte si produse noi. Este valabil si in acest caz, iar un exemplu este produsul numit brad artificial.

Acesta are si avantaje: este mai usor de instalat, nu lasa mizerie si are o viata mai lunga decat bradul natural.
In ultimii ani Craciunul a fost tot mai intens promovat ca sarbatoarea lui Mos Craciun, si tot mai putin ca sarbatoarea Nasterii Domnului.

Mosul, personajul imbracat in haine rosii cu alb, oscileaza in a fi perceput la baza ca o semidivinitate arhaica si o semidivinitate crestinizata. Daca vom aminti de vorbele lui Romulus Vulcnescu, vom spune ca dupa Ovidiu Densuseanu, Alexandru Graur si Alex Rosetti, „Craciun” deriva din „creatio”, adica nastere in limba latina, si ajungem la ideea de renastere a naturii prin incarnarea lui Craciun.

Romulus Vulcanescu merge si mai departe si spune ca numele sarbatorii in afara granitelor romanesti si in imediata apropiere a acestora, este imprumutat de la romani. Pentru o parte din bulgari se numeste Kraeun, la Slovaci si la cehi tot Kraeun, la unguri Karaeson, iar la ucraineenii carpatici Kerecunj, toate cu acelasi sens ca la romani.

Colindele. Au suferit si ele schimbari. De la forma initiala, simpla dar foarte incarcata in simbolistica, s-a ajuns la o forma foarte complexa, am putea spune „savanta”, nu de putine ori, cei mai in varsta, cerand colindatorilor colindele vechi, ca de astea noi nu au auzit niciodata. Si aceste cantari sunt supuse evolutiei, dar de multe ori se exagereaza.

Un alt subiect pe marginea caruia putem discuta este bradul de craciun. Care este legatura lui cu sarbatoarea crestina, si mai ales in ce masura a devenit comerciala ideea bradului de craciun? Bradul care ramane vesnic verde si care se impodobeste inainte de Craciun, il simbolizeaza pe Histos care nu moare niciodata.

Aceasta ar fi simbolistica crestina a bradului. El este impodobit in mod traditional in varf cu o stea care aminteste de steaua care i-a condus pe magi catre pruncul Iisus.

Primul brad s-ar parea ca a aparut in Lituania in 1510, in franta in 1512, iar in Anglia putin mai tarziu in 1841. In Romania, primul brad de craciun a fost impodobit de Carol I de Hodenzollern in 1866. Pe masura ce timpul a trecut, bradul a devenit tot mai mult un vector de marketing si un simbol al sarbatorii Craciunului.

Daca iti place arata si altora!


'Craciunul: intre spiritualitate si comercial' has no comments

Be the first to comment this post!

Would you like to share your thoughts?

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.