Foarte multe femei aleg sa poarte in ultimul timp piese de vestimentatie traditionale de la Iiana, iar aici putem da drept exemplu fustele traditionale sau ia nationala.
Vedem mereu pe retelele de socializare femei care poarta cu mandrie aceste piese vestimentare traditionale, mai ales portul popular din Oltenia, despre care vom discuta in continuare.
Portul popular din regiunea Olteniei, datorita varietatii pieselor care il compun, datorita tehnicilor si materialelor folosite, datorita organizarii decorurilor pe suprafata pieselor si datorita motivelor decorative folosite, se poate spune ca reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei populare.
Oltenia, zona etnografica cu o individualitate artistica de mare expresivitate, se mandreste cu o mare diversitate de tipuri de costume traditionale, iar elementele specifice depind de dispunerea si totodata de tratarea motivelor sau de importanta mai mare acordata unei piese oarecare din costum, drept urmare a unui mediu cultural si artistic generat de conditiile social-economice diferite.
Oltenia se imparte in mai multe unitati administrative precum Mehedinti, Gorj, Valcea, Romanati si Dolj, asa ca vom discuta despre costumele populare din fiecare regiune.
Cele mai importante piese componente ale costumului popular specific zonei Mehedinti sunt: valnicul, catrinta, camasa, carpa de bumbac sau borangic. Acest costum popular iese foarte mult in evidenta dat fiind faptul ca discutam despre utilizarea intr-o mare proportie a culorii negru in decorarea pieselor, mai ales a catrintelor, a valnicelor si camasilor.
Costumul popular din aceasta zona iese in evidenta si pentru folosirea firului lat metalic de culoarea argintului pentru a ornamenta valnicul, care aici poarta este cunoscut cu numele de crat.
Portul popular din Gorj este compus din catrinte (cea din fata numita fastac, iar cea din spate catrintoi), apoi valnic, camasa sau ciupag cu poale, carpa de bumbac sau borangic, cojocul si suba pe timp de iarna. Portul popular din Gorj este scos in evidenta de armonia cromatica, de tonurile vii de albastru, rosu si alb.
Decorul variat al valnicelor este de obicei este alcatuit din motive geometrice precum: romburi, cruciulite, spirale. Un moment important in evolutia costumului gorjenesc este reprezentat de aparitia portului schilaresc undeva prin anul 1900 care adauga noi piese la costumul traditional, si care contribuie la imbogatirea ornamentarii, a materialelor din care se confectionau piesele prin introducerea postavului.
Portul popular din Valcea este scos in evidenta de culorile catrintelor, valnicelor si camasilor in albastru si rosu aprins.Valnicul se poarta in aceasta zona cu o catrinta in fata bogat ornamentata.
Portul popular din Romanati este caracterizat de motivele avimorfe si florale care sunt prezente intr-o maniera proprie cu contururi puternic stilizate, apropiate de cea a chilimurilor, deosebita de zonele invecinate. In ceea ce priveste decorul catrintelor care in aceasta regiune poarta denumirea de boscele, precizam ca este dispus in partea inferioara a piesei de vestimentatie, fiind alcatuite din motive colorate in rosu, galben, albastru.
In Romanati, casacul care este o haina lunga, inchisa, croita pe talie, care nu are maneci si carea are ornamentare similara subelor, ii ofera costumului popular o nota specifica. Cojoacele bogat ornamentate si subele femeiesti cu maneca scurta si care sunt prevazute cu diferite aplicatii de gaitan negru si albastru, de asemenea reprezinta o alta trasatura a portului din aceasta regiune.
Portul popular din Dolj este alcatuit dintr-o camasa sau ciupag, carpa de borangic sau bumbac, valnic care este asociat cu catrinta in fata sau numai valnic. Motivele geometrice sunt cele care domina in compozitia decorului, iar de cele mai multe ori le intalnim pe cele cu forma de romburi. Broderia acopera pieptul camasii, altita, incretul, gulerul si maneca, iar culoarea acesteia este in armonie cu a tesaturilor ce impodobesc valnicele si prestelcile.
