Gătitul pe inducție este, fără doar și poate, una dintre cele mai mari invenții din bucătărie din ultimul deceniu. Cel puțin așa mi se pare mie. E super rapid, foarte eficient, consumă mai puțină energie, iar curățarea plitei? E o joacă de copil!
Doar o ștergi cu o lavetă umedă și gata. Nu mai ai de-a face cu arsurile alea enervante, rămase de la mâncarea care a dat pe dinafară. O adevărată binecuvântare, sincer.
Și totuși, oricât de grozav ar fi, inducția vine cu propriile ei mici provocări. Am observat că una dintre cele mai frecvente plângeri este legată de gătitul uniform. Adică, de ce se încălzește mâncarea doar pe centru? De ce se arde la mijloc și rămâne crudă pe margini? E o frustrare reală, am trecut și eu prin asta la început.
Așa că, după ani de experimente și multe porții de mâncare arse (nu glumesc deloc!), am adunat câteva sfaturi care m-au ajutat enorm și pe care aș vrea să le împărtășesc cu tine, așa, de la om la om.
Fundamentul: Calitatea Vaselor de Gătit
Să începem cu ce e cel mai important, baza, fără de care restul sfaturilor ar fi inutile: oalele și tigăile. Mulți cred că orice vas cu fund magnetic e bun pentru inducție. E oarecum adevărat, dar e o simplificare periculoasă. Calitatea fundului contează enorm, crede-mă pe cuvânt!
Oalele cu fund subțire, chiar dacă sunt “compatibile” cu inducția, sunt, sincer să fiu, o soluție de compromis. Ele se încălzesc rapid, dar pur și simplu nu distribuie căldura uniform. Inducția acționează asupra unui punct central, iar un fund subțire nu are capacitatea de a disipa rapid și eficient acea căldură spre margini. Rezultatul?
Un punct fierbinte în mijloc și margini reci. E ca și cum ai încerca să încălzești o cameră cu un singur reșou mic, poziționat fix în centru. E clar că pereții nu se vor încălzi la fel.
Soluția este să investești în vase cu fund gros, solid, de tip “sandwich” (adică, un strat de aluminiu prins între două straturi de oțel inoxidabil). Aluminiul, deși nu e magnetic, e un excelent conductor de căldură.
Oțelul inoxidabil de pe exterior reacționează la câmpul magnetic, iar aluminiul din interior preia căldura și o distribuie cu o eficiență de invidiat pe toată suprafața fundului. E un joc de echipă, o combinație perfectă pentru gătitul uniform. O altă variantă excelentă e fonta, care reține și distribuie căldura uniform și pentru mult timp. Da, e grea, dar rezultatele merită pe deplin efortul.
Aici vine și fraza aia, pe care am tot auzit-o: alegerea corectă a unei oala pentru plita cu inductie e primul și cel mai important pas către succes. Fără un vas de calitate, totul devine un exercițiu de frustrare.
Știu, am încercat să gătesc cu oale vechi, doar pentru că aveau fundul magnetic, și a fost un dezastru. Sincer, mai bine mai pui deoparte o sumă și îți iei ceva de calitate, pe termen lung e o investiție mult mai bună.
Mărimea Contează: Oala vs. Zona de Gătit
Uite o altă greșeală pe care o fac mulți, inclusiv eu, la început. Foloseam o tigaie mare pe o zonă mică de gătit. Normal că nu se încălzea uniform! Inducția funcționează optim atunci când diametrul vasului se potrivește cu diametrul zonei de gătit. De ce?
Pentru că pur și simplu câmpul magnetic, cel care generează căldura, este concentrat în acea zonă. Dacă pui o oală de 28 cm pe o zonă de 18 cm, doar centrul vasului, cel care acoperă zona activă, se va încălzi. Marginile vor rămâne reci, e logic.
E important să acorzi atenție acestui detaliu. Pe majoritatea plitelor cu inducție, zonele de gătit au un diametru marcat vizibil, cu cercuri sau linii. Nu le ignora. Adaptează vasele pe care le folosești la mărimea zonei. Dacă ai o oală mare, folosește zona cea mai mare a plitei. Pare un detaliu banal, dar face o diferență uriașă în modul în care se gătește mâncarea.
Puterea Nu e Totul: Gătit la Temperaturi Medii
Aici e o chestie pe care am învățat-o pe pielea mea. Tendința naturală, mai ales când ești pe grabă, este să dai puterea la maxim. E inducție, se încălzește super rapid, de ce să nu profităm? Ei bine, pentru că, de cele mai multe ori, e contraproductiv.
Când setezi plita la o putere mare, căldura e generată atât de repede încât chiar și un vas cu fund gros poate avea dificultăți în a o distribui uniform. Rămâne un “hot spot” (punct fierbinte) în mijloc, care va arde mâncarea. Eu am pățit-o de multe ori cu clătitele, când încercam să le fac repede. Primele se ardeau la mijloc și rămâneau crude pe margini, o dezamăgire totală.
Soluția este să începi cu o putere medie, spre mare, pentru a preîncălzi vasul. Odată ce vasul e cald, reduci puterea la un nivel mediu și lași mâncarea să se gătească în ritmul ei.
Această abordare permite căldurii să se distribuie uniform pe toată suprafața vasului. E ca și cum ai preîncălzi cuptorul înainte de a pune friptura. E un pas esențial pentru un rezultat uniform și delicios. Așa că, ia-ți o pauză, relaxează-te și lasă căldura să se așeze. Nu te grăbi.
Gătitul în Cicluri: Răbdare, Răbdare, Răbdare
O altă particularitate a inducției este modul în care controlează temperatura. Plitele mai ieftine sau mai vechi nu au un control continuu al puterii. În loc să mențină o căldură constantă, ele funcționează în cicluri: pornesc și se opresc, pornesc și se opresc. Asta se simte mai ales la puteri mici.
De exemplu, la o setare de 3 din 10, plita ar putea porni la putere maximă pentru câteva secunde, apoi să se oprească, să aștepte, și să o ia de la capăt. Asta poate duce la fierbere intermitentă sau la puncte fierbinți.
Când știi de ciclul ăsta, te poți adapta. Dacă gătești ceva care necesită un foc mic și constant (de exemplu, un sos), e mai bine să folosești un foc mai mare, dar să amesteci mai des. Astfel, previi arderea. Sau, și mai bine, poți ridica vasul de pe plită pentru câteva secunde, apoi să-l pui înapoi. Unii pur și simplu reduc puterea și se bazează pe capacitatea vasului de a reține căldura. Depinde mult de ce plită ai.
Amestecatul face Minuni
Știu că sună ca un sfat de bun simț, dar e mult mai important la inducție decât la gaz. De ce? Pentru că, indiferent de cât de bun e vasul, tot va exista o diferență de temperatură între centru și margini, mai ales la începutul procesului de gătire. Așa că, pur și simplu, amestecă. Amestecă frecvent.
Dacă prăjești cartofi, nu-i lăsa în pace. Mai întoarce-i. Dacă faci un sos, amestecă-l constant, mai ales la început. Amestecarea ajută la transferul uniform al căldurii către toată mâncarea.
Practic, miști bucățile care sunt deja fierbinți către margini și aduci bucățile mai reci, de pe margini, către centru. E un mod simplu, dar incredibil de eficient, de a compensa pentru diferențele de temperatură.
Folosește Capacul!
Poate sună banal, dar un capac bun face minuni pentru gătitul uniform. Capacul reține căldura și aburul în interiorul vasului, creând un mediu mai stabil și mai uniform pentru gătire. Căldura se reflectă înapoi în vas, iar aburul ajută la distribuirea ei.
De exemplu, la o tocană, capacul previne ca lichidul de pe margine să se evapore prea repede și asigură o fierbere mai lentă și mai constantă.
Inducția e o Artă
Așadar, gătitul pe inducție nu e doar despre a apăsa pe un buton. E o artă, cu propriile ei reguli.
Nu e o știință exactă, dar e predictibilă dacă știi la ce să te uiți. E de reținut cele mai importante puncte: ai nevoie de oale de calitate cu fund gros, de preferat de tip “sandwich”, trebuie să potrivești mărimea vasului cu zona de gătit, e important să controlezi puterea, să nu dai la maxim din prima, ci să preîncălzești la putere medie-mare, să amesteci frecvent pentru a uniformiza căldura și, nu în ultimul rând, să folosești capacul pentru a reține căldura și a asigura o gătire uniformă.
După cum vezi, e mai mult despre răbdare și despre înțelegerea modului în care funcționează plita și vasele. Odată ce ai prins șmecheria, vei descoperi că inducția e cel mai bun prieten al tău în bucătărie. E incredibil de rapidă și eficientă, dar cere un pic de adaptare la început.
Sincer, după ce te obișnuiești, nu cred că te-ai mai întoarce la aragaz. Eu, cel puțin, nu aș mai face-o. Gătitul a devenit o plăcere, iar curățatul nu mai e o corvoadă. Ce poți să-ți dorești mai mult?
